Cum albești dinții acasă fără să-ți strici smalțul. Ce merge și ce nu

Albirea dinților acasă merită făcută doar cu metode care cruță smalțul, fiindcă un smalț uzat nu se mai reface niciodată. Pe rețelele sociale circulă zeci de trucuri cu bicarbonat, lămâie sau cărbune, iar unele îți lasă dinții mai galbeni decât erau. Când vezi în oglindă, după prima cafea, o nuanță mai caldă, tentația de a încerca ceva rapid e firească.

Aici afli ce poți face singur fără riscuri, ce rezultat să aștepți și când are sens să plătești un stomatolog. Rezultatul realist înseamnă una sau două nuanțe mai deschise, iar mulțumirea vine din alegerea metodelor potrivite pentru dinții tăi.

De ce dinții par mai galbeni cu timpul

Dintele are un strat exterior subțire și dur, smalțul, care e translucid și alb-albăstrui. Sub el se află dentina, un strat mai gălbui. Când smalțul se subțiază prin uzură, dentina se vede mai bine, iar dinții par galbeni chiar dacă îi speli corect. De aceea o nuanță mai caldă după 30-40 de ani e normală, iar orice metodă care uzează smalțul agravează îngălbenirea pe termen lung.

Petele de pe suprafață vin din cafea, ceai, vin roșu și fumat. Pigmenții se prind în placa bacteriană și în micile asperități ale smalțului. Acestea se pot îndepărta prin periaj, detartraj și paste cu abrazivi blânzi.

Petele din interiorul dintelui apar după anumite medicamente, traumatisme, devitalizări sau fluor în exces. Ele nu cedează la pastă și au nevoie de evaluare la stomatolog. Dacă s-a întunecat brusc un singur dinte, se poate ascunde o problemă a nervului sau o lovitură veche, așa că mergi la cabinet în loc să încerci albirea.

Tartrul, adică placa întărită, dă dinților un aspect gălbui-maroniu sau cenușiu și nu se îndepărtează acasă. Îl scoate doar detartrajul, făcut de obicei la 6-12 luni. Merită să începi cu el, pentru că abia după aceea vezi ce culoare naturală au dinții.

Unele persoane ar trebui să meargă la consult înainte de orice albire. Sunt copiii și adolescenții, gravidele și cele care alăptează, cei cu carii sau cu gingii inflamate. Coroanele, fațetele și plombele nu se albesc, deci dinții din jur pot ieși mai deschiși decât ele.

Cum faci albirea dinților acasă fără riscuri

Metodele sigure sunt periajul de două ori pe zi, câte două minute, cu periuță moale și pastă cu fluor, ața dentară zilnică, mai puține pete din alimentație și, ocazional, o pastă sau benzi cu sigiliul American Dental Association (ADA). Rezultatul e o nuanță sau două mai deschise. Atât poate face o metodă care nu atacă smalțul.

Gutieră dentară curată în cutia de păstrare

Pastele albitoare scot petele de suprafață cu abrazivi fini sau agenți chimici blânzi și nu schimbă culoarea din interiorul dintelui. Pe ambalaj caută sigiliul ADA sau indicele RDA (abrazivitatea relativă a dentinei), care arată cât de abrazivă e pasta. Apăsatul puternic al periuței nu albește, ci uzează smalțul și scoate la vedere dentina galbenă.

La cafea, ceai sau vin ajută câteva obiceiuri. Paiul păstrează lichidul departe de dinții din față, dar merge la băuturi reci. Clătește gura cu apă după fiecare băutură. După suc sau vin așteaptă circa 30 de minute înainte să te speli pe dinți, fiindcă acidul înmoaie smalțul pentru scurt timp. Paiul previne petele și nu albește nimic.

Benzile cu peroxid de hidrogen dau un rezultat vizibil, pentru că peroxidul pătrunde în smalț și rupe moleculele colorate. Respectă exact timpul de pe ambalaj. În UE, produsele sub 0,1% peroxid se vând liber, deci efectul lor e modest. Directiva 2011/84/UE rezervă stomatologilor produsele între 0,1% și 6%, iar peste 6% sunt interzise. Sub 18 ani, aceste produse nu se folosesc. Privește cu suspiciune kiturile puternice din magazine online sau din saloane de cosmetică.

Gutierele standard se mișcă, iar gelul ajunge pe gingie și o irită. Potrivit NHS (serviciul public de sănătate din Marea Britanie), cele făcute pe amprenta ta, cu gel prescris de stomatolog, se poartă acasă circa 2-6 săptămâni. Ele funcționează mai bine decât variantele din farmacie.

Sensibilitatea la rece și la dulce, gingiile iritate și petele albe trecătoare pe gingie pot apărea. Oprește tratamentul și mergi la medic dacă ai durere puternică, gingii arse sau albe care nu trec în câteva zile.

De ce bicarbonatul, lămâia și cărbunele strică smalțul

Bicarbonatul de sodiu frecat direct pe dinți e abraziv. ADA îl enumeră printre ingredientele riscante din metodele de albire făcute acasă. La început dinții pot arăta mai deschiși, apoi mai gălbui, pentru că smalțul se subțiază și dentina iese la vedere. Într-o pastă gata făcută, în concentrație controlată, bicarbonatul e altceva.

Lămâia și oțetul sunt acide. Acidul dizolvă mineralele din smalț, iar eroziunea apare mai ales când ții sucul pe dinți sau îl folosești la frecat. Fructele mâncate normal nu pun probleme. Cel mai rău amestec e lămâia cu bicarbonat, pentru că unește un abraziv cu un acid.

Cărbunele activ e o pulbere abrazivă care se strecoară în fisuri și la marginea gingiei și poate lăsa dinții cenușii. ADA spune că siguranța și eficiența produselor dentare cu cărbune nu au fost demonstrate. Verifică și dacă pasta cu cărbune are fluor.

Coaja de banană, căpșunile și uleiul de cocos ținut în gură nu au un efect de albire verificat. Căpșunile sunt și acide. Pasta făcută în casă din bicarbonat și apă oxigenată e inclusă de ADA printre scruburile care pot strica smalțul, iar concentrația peroxidului nu se poate controla.

Smalțul erodat se recunoaște după sensibilitate la rece și la dulce, margini translucide ale dinților, suprafață rugoasă și o nuanță mai închisă. Dauna e permanentă. Dacă ai încercat deja aceste trucuri și apar semne, oprește metoda. Folosește pastă cu fluor pentru dinți sensibili și fă un control la stomatolog.

Cât costă albirea la stomatolog și când merită

La cabinet, medicul verifică întâi dinții și gingiile, tratează cariile și face detartrajul. Abia apoi aplică gelul cu peroxid de hidrogen sau de carbamidă, în concentrații mai mari decât cele din produsele de acasă, cu gingia protejată și uneori cu lampă. O ședință durează de obicei 60-90 de minute. Medicul poate completa tratamentul cu gutiere folosite acasă, sub supravegherea lui.

În România, albirea în cabinet costă orientativ 1.200-3.000 de lei, potrivit Spotmedia, în funcție de clinică, oraș și tehnologie. Procedura estetică o plătește pacientul. Cere o ofertă scrisă după consult și află dacă detartrajul și gutierele sunt incluse sau se plătesc separat.

Potrivit NHS, efectul poate ține circa 3 ani dacă urmezi sfaturile medicului, dar fumatul și cafeaua grăbesc revenirea petelor. De aceea unii pacienți revin la retușuri. Dacă dinții au pete interne sau lucrări dentare vizibile, albirea nu ajută. Atunci stomatologul poate propune fațete, bonding (o rășină colorată lipită pe dinte) sau microabraziune (îndepărtarea unui strat foarte subțire de suprafață).

La consult, pregătește câteva întrebări pentru medic:

  • Ce concentrație de peroxid se folosește?
  • Ce fac dacă apare sensibilitatea?
  • Am lucrări dentare care nu se albesc?
  • Cât costă în total, cu detartraj și gutiere?

Un salon de cosmetică nu înlocuiește cabinetul. În UE, produsele cu peste 0,1% peroxid se folosesc doar de stomatolog sau sub supravegherea lui directă, iar NHS avertizează că tratamentele din saloane pot afecta dinții și gingiile.

Albirea dinților acasă începe cel mai bine cu o programare la un detartraj și la un consult. Acolo afli dacă îngălbenirea vine din pete, din tartru sau din dentina care se vede prin smalțul subțiat. Pornești apoi cu metoda potrivită pentru dinții tăi, iar smalțul rămâne întreg.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *